Перевод: со всех языков на все языки

со всех языков на все языки

cu faţa curată

  • 1 a scăpa cu faţa curată / cu obraz curat

    v. a ieşi \a scăpa cu faţa curată / cu obraz curat.

    Română-Engleză dicționar expresii > a scăpa cu faţa curată / cu obraz curat

  • 2 a ieşi cu faţa curată / obraz curat (dintr-o încurcătură / dintr-un bucluc)

    to come out with clean hands
    to come / to get off scatheless / unscathed / scot-free / clear
    to be above oneself
    to fall / to light on one's feet
    to save one's face / carcass
    to save face
    to have / to make a narrow escape
    to come unscathed out of the battle
    to get the best of it.

    Română-Engleză dicționar expresii > a ieşi cu faţa curată / obraz curat (dintr-o încurcătură / dintr-un bucluc)

  • 3 a izbuti să iasă basma curată (dintr-o situaţie)

    to save one's bacon

    Română-Engleză dicționar expresii > a izbuti să iasă basma curată (dintr-o situaţie)

  • 4 a ieşi basma curată (dintr-o încurcătură)

    v. \a ieşi basma curată (dintr-o încurcătură) cu faţa.

    Română-Engleză dicționar expresii > a ieşi basma curată (dintr-o încurcătură)

  • 5 a ieşi bine

    1. ( d. ceva)\\o turn out well / for the better. 2.( d. cineva) to succeed, to come off victorious
    v. şi \a ieşi bine cu faţa curată.

    Română-Engleză dicționar expresii > a ieşi bine

  • 6 a ieşi bine (dintr-o situaţie)

    to come off with a salvo
    v. şi \a ieşi bine (dintr-o situaţie) cu faţa curată.

    Română-Engleză dicționar expresii > a ieşi bine (dintr-o situaţie)

  • 7 a ieşi cu bine (din...)

    to get over a difficulty
    to get the best of it
    v. şi \a ieşi cu bine (din...) faţa curată.

    Română-Engleză dicționar expresii > a ieşi cu bine (din...)

  • 8 a ieşi cu obraz curat

    v. \a ieşi cu obraz curat faţa curată.

    Română-Engleză dicționar expresii > a ieşi cu obraz curat

  • 9 a ieşi de la ananghie / strâmtoare

    to save one's bacon
    to make up leeway
    v. şi \a ieşi de la ananghie / strâmtoare cu faţa curată.

    Română-Engleză dicționar expresii > a ieşi de la ananghie / strâmtoare

  • 10 a ieşi la liman

    to be in / to get to smooth water
    v. şi \a ieşi la liman cu faţa curată.

    Română-Engleză dicționar expresii > a ieşi la liman

  • 11 reor

    rĕor, rătus, 2 (2 pers. pres. rere, Plaut. As. 3, 1, 22; id. Ep. 3, 4, 45; id. Trin. 2, 4, 13; Verg. A. 3, 381; 7, 437; Hor. S. 1, 9, 49: reris, Plaut. Bacch. 5, 2, 9; Verg. A. 6, 97; Hor. S. 2, 3, 134), v. dep. a. [etym. dub.; cf. Sanscr. rta, correct; Zend, areta, complete; Gr. aretê, valor].
    I.
    To reckon, calculate; v. infra, P. a.—Hence, by a usual transfer (like censere, putare, existimare, etc.),—
    II.
    To believe, think, suppose, imagine, judge, deem (class.; esp. freq. in the poets; cf. Cic. de Or. 3, 38, 153;

    not in Cæs.: horridum reor,

    Quint. 8, 3, 26; cf.: opinor, arbitror, credo, censeo).
    (α).
    With obj.-clause:

    hoc servi esse officium reor,

    Plaut. Aul. 4, 1, 7; so,

    reor,

    id. Ep. 3, 4, 49; id. Pers. 2, 1, 2; id. Rud. 4, 2, 21; id. Truc. 2, 7, 16; Lucr. 5, 1419; Verg. A. 4, 45; 5, 24; 7, 273; 370; Hor. Ep. 2, 1, 70; Ov. M. 1, 394; 11, 438; 12, 505; Quint. 2, 16, 9 al.: reris and rere, v. supra:

    retur,

    Plaut. Am. 1, 1, 17; id. Ep. 3, 2, 32; id. Mil. 3, 1, 119; id. Truc. 1, 1, 72; Stat. Th. 11, 59:

    remur,

    Plaut. As. Grex. 6; Cic. Off. 2, 9, 32:

    remini,

    Arn. 4, 146:

    rentur,

    Plaut. Am. 3, 3, 20; id. Mil. 2, 6, 7; Lucr. 1, 155; 6, 91; Cic. Top. 20, 78; Liv. 1, 59; 5, 3; 24, 37; 40, 5 fin. Drak.:

    rebar,

    Ter. Hec. 4, 2, 5; Cic. de Or. 3, 22, 82; Verg. A. 6, 690; Ov. M. 13, 497; 14, 203:

    rebare,

    Cic. Att. 14, 8, 1:

    rebatur,

    id. Ac. 1, 7, 26; id. Att. 7, 3, 10; Liv. 9, 3; 27, 25; 30, 9 al.:

    rebamur,

    Plaut. Am. 5, 1, 43:

    rebantur,

    Cic. N. D. 3, 6, 15; Liv. 1, 26; 3, 41; 4, 1 et saep.:

    rebor,

    Sen. Herc. Fur. 303:

    rebitur,

    Plaut. Aul. 2, 2, 28:

    rear,

    id. Most. 1, 3, 2; Cat. 63, 55; Verg. A. 9, 253:

    rearis,

    Lucr. 1, 80; 2, 731; 5, 114; 247; 6, 536 al.: reare, Caecil. ap. Gell. 617, 13:

    reamur,

    Lucr. 2, 952; 4, 37; 5, 78;

    6, 764: reantur,

    Plaut. Ps. 1, 2, 34:

    ratus sum, etc., sim, etc.,

    id. As. 5, 2, 11; id. Capt. 2, 2, 6; id. Ep. 4, 2, 26 al.; Ter. Hec. 5, 3, 21; Verg. A. 2, 25; Ov. M. 4, 674; 5, 203; 7, 841 al.; Sall. C. 48, 5; 55, 1; Liv. 2, 27; 3, 2; Quint. 11, 3, 31; 12, 10, 5 et saep. al.—
    (β).
    Absol., Plaut. Cas. 2, 6, 4:

    quos quidem plures, quam rebar, esse cognovi,

    Cic. Div. 2, 2, 5:

    jam illud mali plus nobis vivit quam ratae (sc. sumus),

    Plaut. Rud. 2, 4, 32:

    ut reor a facie, Calliopea fuit,

    Prop. 3, 3 (4, 2), 38:

    ut rebare, Venus (nec te sententia fallit) Trojanas sustentat opes,

    Verg. A. 10, 608:

    ut potius reor,

    id. ib. 12, 188:

    atque, ut ipse rebatur viam suāpte naturā difficilem inexpugnabilem fecit,

    Liv. 31, 39, 9:

    nam, reor, non ullis, si vita longior daretur, posset esse jucundior,

    Cic. Tusc. 1, 39, 94.—Hence, ră-tus, a, um, P. a., pass., reckoned, calculated, fixed by calculation; hence, fixed, settled, established, firm, unalterable, sure, certain, valid, etc. (class.):

    quod modo erat ratum inritumst,

    Ter. Phorm. 5, 8 (7), 58:

    neu quod egissem esset ratum,

    id. Hec. 4, 1, 30:

    rata et certa spatia definire,

    Cic. Tusc. 5, 24, 69:

    motus (stellarum) constantes et rati,

    id. N. D. 2, 20, 51:

    astrorum rati immutabilesque cursus,

    id. ib. 2, 37, 95;

    2, 38, 97: si nihil fieri potest, nisi quod ab omni aeternitate certum fuerit esse futurum rato tempore,

    id. Div. 2, 7, 19; 2, 30, 63:

    jussum ratum atque firmum,

    id. Caecin. 33, 96:

    decretum stabile, fixum, ratum esse debeat,

    id. Ac. 2, 9, 27:

    illud certum, ratum, firmum, fixum vis,

    id. ib. 2, 46, 141:

    censorias subscriptiones omnes fixas et in perpetuum ratas putet esse,

    id. Clu. 47, 132; cf.:

    ut amicitia societasque nostra in aeternum rata sit,

    Tac. H. 4, 64:

    cujus tribunatus si ratus est, nihil est, quod irritum possit esse,

    Cic. Prov. Cons. 19, 45; cf.

    so, opp. irritus,

    id. Phil. 5, 7, 21; cf.

    ratosne habeant an vanos pectoris orsus, id. poët. Div. 2, 30, 63: testamenta (opp. rupta),

    id. de Or. 1, 38, 173:

    populi comitia ne essent rata, nisi, etc.,

    id. Rep. 2, 32, 56:

    ut Faustae, cui cautum ille voluisset, ratum esset,

    id. Att. 5, 8, 2: neque ratum est quod dicas, Att. ap. Fest. p. 228; Nep. Att. 10, 1:

    dixerat idque ratum Stygii per flumina Annuit,

    Verg. A, 9, 104:

    si haec Turno rata vita maneret,

    id. ib. 10, 629:

    rata sint sua visa precatur,

    may be fulfilled, accomplished, Ov. M. 9, 702; 9, 474; 14, 815; 3, 341; id. H. 15 (16), 15; id. F. 1, 696; 3, 77; id. P. 2, 5, 3; cf.:

    (ebrietas) spes jubet esse ratas,

    Hor. Ep. 1, 5, 17:

    pax,

    Sall. J. 112, 3:

    fides et vox,

    Ov. M. 3, 341; id. Tr. 3, 10, 36:

    dicta,

    id. F. 2, 488.— Sup.: beneficia ratissima atque gratissima, Cato ap. Fest. pp. 286 and 287 Müll. — Poet., transf., of a person: occiduntur: ubi potitur ratu' Romulu' praedam, the resolved, determined (syn. certus), Enn. ap. Fest. p. 274 Müll. (Ann. v. 78 Vahl.). —Hence,
    B.
    In particular connections.
    1.
    Pro ratā parte (portione), secundum ratam partem, and absol., pro ratā, according to a certain part, i. e. in proportion, proportionally:

    militibus agros ex suis possessionibus pollicetur, quaterna in singulos jugera, et pro ratā parte centurionibus evocatisque,

    Caes. B. C. 1, 17 fin.; cf.:

    pro ratā parte,

    Cic. Rep. 6, 18, 18 Mos. N. cr.:

    perinde ut cuique data sunt pro ratā parte,

    id. Tusc. 1, 39, 94:

    utinam ex omni senatu pro rata parte esset!

    id. Rep. 2, 40, 67:

    decumam partem relinqui placet, si plenae fuerint alvi, si minus, pro ratā portione,

    Plin. 11, 15, 15, § 40:

    item secundum ratam partem ex altitudine columnarum expediendae sunt altitudines epistyliorum,

    Vitr. 3, 3 med.:

    tantum pediti daturum fuisse credunt, et pro ratā aliis, si, etc.,

    Liv. 45, 40; so Capitol. M. Aur. 7, and often in the Digests.—
    2.
    Ratum aliquid facere (efficere) habere, ducere, also ratum alicui esse, to make or account any thing fixed or valid; to confirm, ratify, approve: quid augur (habet), cur a dextrā corvus a sinistrā cornix faciat ratum? make a confirmatory, i. e. a favorable augury, Cic. Div. 1, 39, 85:

    parens nati rata verba Fecit,

    i. e. fulfilled, Ov. M. 4, 387:

    juvenes cum avum regem salutassent, secuta ex omni multitudine consentiens vox ratum nomen imperiumque regi effecit,

    Liv. 1, 6:

    efficiant ratas, utraque diva preces,

    Ov. F. 1, 696:

    quae nobis imperatores commoda tribuerunt, ea rata atque perpetua auctoritate vestrā faciatis,

    Liv. 28, 39, 16: eos ratum habere judicium, si totum corruptum sit;

    si unus accusator corruptus sit, rescindere,

    Cic. Part. Or. 36, 125; so,

    ratum habere,

    id. Rosc. Com. 1, 3; id. Att. 14, 21, 2; id. N. D. 1, 5, 10: Atteius Capito ap. Gell. 13, 12, 2; cf.:

    (fata) ratosne habeant an vanos pectoris orsus, Cic. poët. Div. 2, 30, 63: cavere de rato,

    Dig. 3, 4, 6, § 3:

    qui non duxerint societatem ratam, ubi nec divini quicquam nec humani sanctum esset,

    Liv. 27, 17 fin.:

    ista ipsa, quae te emisse scribis, non solum rata mihi erunt, sed etiam grata,

    Cic. Fam. 7, 23, 1.—

    Rarely, ratum servare: quaeris an quod gessit ratum servum. Ego vero servo,

    Plin. Ep. 7, 11, 1.
    ► In Liv.
    25, 12, for the corrupted curata auctoritas eventu of the MS., read cum rato auctoritas eventu; v. Weissenb. ad h. l.

    Lewis & Short latin dictionary > reor

См. также в других словарях:

  • faţă — FÁŢĂ, feţe, s.f. I. 1. Partea anterioară a capului omului şi a unor animale; chip, figură. ♢ loc. adj. Din faţă = care se află înainte. De faţă = care se află prezent; care aparţine prezentului. ♢ loc. adv. În faţă = a) înainte; b) direct, fără… …   Dicționar Român

  • făţui — FĂŢUÍ, făţuiesc, vb. IV. tranz. 1. A netezi, a lustrui suprafaţa unui obiect (prin cioplire, prin frecare etc.); p. gener. a da aspect frumos (suprafeţei) unui lucru. ♦ spec. A netezi tencuiala aşternută pe un element de construcţie. 2. (În… …   Dicționar Român

  • mătură — MẮTURĂ, mături, s.f. 1. Obiect de uz casnic în forma unui mănunchi, făcut din tulpinile plantei cu acelaşi nume sau din nuiele, paie etc., cu care se curăţă o suprafaţă. ♢ loc. vb. A da cu mătura = a mătura (1). 2. Numele a două plante erbacee… …   Dicționar Român

  • rade — RÁDE, rad, vb. III. 1. tranz. şi refl. A( şi) tăia cu briciul sau cu maşina de ras părul, barba sau mustăţile de la rădăcină; a (se) bărbieri. ♢ Exp. (tranz.; fam.; ir (ironic).) A rade pe cineva fără săpun = a critica aspru pe cineva. (fam.) Să… …   Dicționar Român

  • şterge — ŞTÉRGE, şterg, vb. III. 1. tranz. A freca suprafaţa unui obiect pentru a face să dispară un lichid sau o substanţă străină care îl acoperă. ♢ expr. (fam.) A şterge putina sau a o şterge = a pleca repede şi pe neobservate. (refl.; fam.) A se… …   Dicționar Român

  • basma — BASMÁ, basmale, s.f. Bucată de pânză sau de mătase (colorată), folosită de femei pentru a şi înveli capul, spre a lega şi a duce în ea ceva, ca batistă etc. ♢ expr. A scoate (pe cineva) basma curată= a scoate (pe cineva) nevinovat. A ieşi (sau a… …   Dicționar Român

  • spăla — SPĂLÁ, spăl, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) curăţa folosind apă, săpun, detergenţi etc. ♢ expr. (tranz.) A spăla pe cineva (pe cap) = a mustra tare pe cineva, a l ocărî. A şi spăla obrazul = a face faţă unei situaţii, a scăpa de ruşine; a ieşi… …   Dicționar Român

  • bate — BÁTE, bat, vb. III. I. 1. tranz. şi refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat şi violent (cu palma, cu pumnul, cu băţul, cu biciul etc.) A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap. ♢ expr.… …   Dicționar Român

  • cinste — CÍNSTE s.f. I. 1. Onestitate, probitate, corectitudine. ♢ expr. Pe cinstea mea! spune cineva pentru a întări şi garanta autenticitatea unei afirmaţii făcute. 2. Virtute, fidelitate, castitate. II. 1. Respect, stimă, consideraţie, preţuire. ♢ loc …   Dicționar Român

  • depila — DEPILÁ, depiléz, vb. I. tranz. 1. A îndepărta părul de pe pielea pregătită pentru tăbăcit. 2. A îndepărta părul de pe corp sau de pe faţă (smulgându l sau distrugându l cu ajutorul razelor Roentgen, al unor pensete speciale sau al substanţelor… …   Dicționar Român

  • face — FÁCE, fac, vb. III. a. tranz. I. 1. A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. Face un gard. ♢ A procura un obiect, dispunând confecţionarea lui de către altcineva. Îşi face pantofi. 2. A construi, a clădi; a ridica, a aşeza.… …   Dicționar Român

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
… Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»